Nostalghia,alb negru,îl înconjoară pe inocentul nostru erou.Vis și realitate se succed capricioase ca valurile mării.Toată viața în imagini,o mare necunoscută de vorbe,vorbe,totul numai vorbe.Realitatea este mai grea,prezentul este neclar,eu rămân în lumea mea de vise.Mi-e „bine” aici…
Zâmbete.
4 august 2011
aug. 08, 2011 @ 01:51:37
aug. 07, 2011 @ 09:11:19
aug. 05, 2011 @ 10:36:35
aug. 05, 2011 @ 09:08:17
Frumos instantaneu! Si prelucrarea alb-negru este inspirata!
aug. 06, 2011 @ 03:19:11
Mulțumesc George Secareanu,mulțumesc de asemenea și pentru vizită!
aug. 05, 2011 @ 02:08:23